„Onoare” de Elif Shafak

Romanul „Onoare” este o lectura antrenanta, dar problematizata. Nu o sa va ascund faptul ca, pe tot parcursul cartii, m-am gandit la o telenovela turceasca (Sila), in care, in Turcia anului 2007, se ucideau oameni in numele onoarei, femeile erau abuzate, in toate sensurile cuvantului, de frati, soti sau tati, iar educatia era, in general, considerata inutila. Uitindu-ma la filmul respectiv, ma intrebam continuu daca era pura fictiune sau lucrurile aveau o baza reala. Imi spuneam ca era doar o telenovela.

Cu „Onoare”, Elif Shafak ma tulbura din nou, pe aceleasi teme. De data asta, insa, nu ma mai indoiesc de fundamentul real. Romanul are, in centru, un adolescent musulman(jumatate turc, jumatate kurd), Iskender Toprak, care savarseste o crima atroce, incercind sa-si omoare mama pe care o banuieste ca are o relatie cu un barbat, altul decat sotul ei, in conditiile in care acesta o parasise pentru o dansatoare.  

Actiunea se desfasoara in jurul familiei Toprak (intemeiata de un barbat turc, Adem si o femeie kurda, Pembe) care emigreaza in Anglia, Londra. Astfel, scriitoarea are prilejul sa mai abordeze un subiect delicat: acela al minoritatilor etnice in Anglia zilelor noastre, in care rasismul nu a fost nici pe departe eradicat.

O alta tema care m-a fascinat in carte este legata de faptul ca gemenii identici nu sunt „chiar identici”. Avind suflete diferite, ei sunt doua fiinte diferite. Mi s-a parut interesant faptul ca Adem Toprak (tatal lui Iskender) se idragosteste nebuneste de Jamila, dar nu reuseste sa o iubeasca niciodata pe Pembe, sora geamana a Jamilei si sotia lui Adem. Acest conflict va sta la temelia tragediilor din carte.

Elif Shafak nu trece nici peste problema violentei domestice si a urmarilor ei. Adem este o victima a unei familii chinuite in care existau doi Baba  (Cel Treaz si Cel Beat)  si o mama care cedeaza pshic si isi paraseste copiii. Astfel, adultul Adem Toprak, urmarit de fantomele copilariei sale, se va comporta ca un las in relatia cu sotia sa, Pembe si cei trei copii: Iskender, Esma si Yunus. Nu isi va asuma resposabilitati, se va eschiva, va fugi si va sfarsi prin a se sinucide.

Nu voi povesti, in nici un caz, romanul lui Elif Shafak, caci nu vreau sa ratati o poveste captivanta atat ca actiune , cat si ca psihologie orientala versus psihologie occidentala.

Va doresc, doar, lectura placuta!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s