” Fetele din Shanghai” de Lisa See

Am ales sa citesc aceasta carte crezand, in ignoranta mea, ca va fi o lectura usoara si placuta. Nu stiu ce m-a facut sa gandesc asa. Poate titlul, poate faptul ca a fost un bestseller. Iar eu citesc bestseller-uri doar cand vreau sa-mi trimit in vacanta mintea si sufletul. Surpriza! Am realizat dupa primele doua pagini ca nu e un bestseller „obisnuit”. Cartea e scrisa al naibii de bine, cu o simplitate care se intalneste numai la marii artisti. Lisa See isi incepe drumul povestirii in Shanghai-ul anilor ’30, intr-o aglomeratie si diversitate de nationalitati, de paturi sociale, de moravuri, de caractere, de destine.

Cele doua fete din Shanghai, eroinele noastre, se numesc May si Pearl si le cunoastem initial ca facand parte din patura instarita a „Parisului Asiei”. Perceptia lor despre lume era, la acel moment, aceeasi cu a noastra, a tuturor, la varsta de 20 de ani. Viata era a lor. Parintii puteau fi manevrati cu usurinta, mai ales cu ajutorul frumusetii lui May. Orasul era si el, la picioarele lor. Cand ieseau din casa nu vedeau cadavrele in putrefactie de pe strazi, ci stralucirea magazinelor. Nu chinul ricsarilor, ci posibilitatea de a-si flutura in vant poalele cheongsam-urilor, in drumul lor cu ricsa spre atelierul unui pictor pentru care pozau. Erau doar doua „fete frumoase” si fericite.

Universul lui May si Pearl se destrama brusc cand tatal lor pierde toata averea familiei la carti, iar ele, cele doua fete emancipate si occidentalizate care nu concepeau sa se marite altfel decat din dragoste, sunt maritate in mare graba cu doi baieti pe care nu-i mai vazusera niciodata. Spun „baieti” pentru ca Vern, sotul lui May, avea la momentul casatoriei doar 14 ani. Sotii fetelor pleaca imediat spre Los Angeles, urmand ca proaspetele lor sotii sa li se alature in curand, dar drama abia acum incepe deoarece izbucneste razboiul cu japonezii.

Fetele si mama lor parasesc Shanghai-ul intr-o ricsa cu cativa bani si doua bagaje. Pearl, creierul limpede si practic din ecuatia celor doua surori, observa cu mirare cum mama lor, femeia cu picioarele legate, persoana care nu avusese alte griji decat partidele de mah-jong, preia cu luciditate initiativa. Pearl se intreaba la un moment dat (parafrazez): „Asta inseamna sa fii mama?” Raspunsul il capata intr-o noapte cand se adapostisera intr-o coliba pentru a se odihni. Japonezii ataca adapostul, iar mama fetelor se lasa violata si omorata de 12 japonezi pentru a-si salva fiicele. Din pacate, Pearl nu se lasa salvata, iar imaginea mamei si a fiicei impreuna, in mijlocul „oamenilor-maimute” e una dintre cele mai dureroase pe care mi le-am imaginat vreodata. In noaptea aceea Pearl isi pierde mama, fertilitatea si este aproape ucisa. May o va salva carand-o singura, cu ricsa, zeci de kilometri, pana la spital.

Urmarea sotilor, desi nedorita, devine unica solutie pentru cele doua „fete frumoase”, dar intrarea in SUA trece prin Angel Island, teroarea emigrantilor. Aici, pe insula, chinezoaicele mai invata o lectie: nu sunt dorite in America datorita nationalitatii lor.  Pentru americani chinezii sunt doar ceva mai mult decat animalele. Cand eu, ca cititor, simteam ca nu pot suporta mai mult tragism, mai multa indepartare de la conditia umana a omului de catre om, May si Pearl se lovesc de o noua problema. May este insarcinata si trebuie sa nasca acolo, pe Angel Island,  in purgatoriul democratiei americane, caci familia sotului ei stia ca nu avusese loc nici o apropiere fizica de Vern. Salvarea fetelor este relatia dintre ele, o relatie ce exemplifica la cel mai inalt nivel ideea de „sora”. Fiica lui May, Joy, va fi inregistrata in acte ca fiica lui Pearl si crescuta ca atare.

In Los Angeles Pearl si May iau viata de la inceput. Nu cu optimism, ci cu inversunare, oblojindu-si ranile si acceptand provocarea zilei ce urmeaza. Tot ceea ce la inceput le pare ostil: sotii, socrii, cumnatii, incepe incet-incet sa le devina drag, sa faca parte din fiinta lor. Pearl descopera ca Sam, sotul ei, este un fost ricsar, o fiinta pana deunazi dispretuita si nici macar nu este cetatean american, caci e doar „fiu in acte” al socrului ei. Dar mai descopera si ca e un barbat cu suflet mare si ca a ajuns sa il iubeasca. Se implica amandoi in afcerile familiei din China Town si pun bani deoparte pentru studiile micutei Joy. Secretul nasterii ei ramane sfant, iar Sam crede, toata viata lui, ca Joy ii este fiica. Frumusetea lui May o ajuta pe aceasta sa-si dezvolte o afacere cu figuranti si decoruri pentru Hollywood, tot in China Town. Pearl si May recapata o familie si o viata cu bune si cu rele, ca orice viata.

Odata cu trecerea anilor legatura dintre ele devine si mai puternica. Scriitoarea observa, intr-un interviu, ca a fi sora cuiva inseamna a-i putea fi cel mai mare sprijin, dar si omul care poate lovi cel mai dur.

Aproape de finalul cartii, Sam se sinucide salvandu-si familia de la repatriere. Ar fi putut Pearl spera mai mult de la dragostea sotului ei? Ar fi putut pierde, in acelasi timp, mai mult? Probabil ca da, pentru ca, printr-un concurs de imprejurari, Joy, mare acum, afla adevarul despre nasterea ei si pleaca spre China pentru a-si cunoaste tatal. Fie ea naturala sau nu, Pearl e mama si isi arunca viata pe fereastra penru a-si urma si salva fiica asa cum facuse, cu 20 de ani in urma, si mama ei.

Nu pot spune altceva decat ca aceasta carte m-a facut sa-mi reconsider valorile si parerile despre viata. Am descoperit ca exista si o continuare: „Visul lui Joy”. Abia astept sa o citesc!

Reclame

2 gânduri despre „” Fetele din Shanghai” de Lisa See

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s